ORDONANŢĂ DE
URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*)
privind taxele judiciare de timbru
EMITENT:
GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 29 iunie 2013
Data intrarii in vigoare : 29 iunie 2013
Forma actualizata valabila la data de : 4 ianuarie 2016
Prezenta forma actualizata este valabila de
la 27 iulie 2015 pana la data selectata
----------
──────────
*) Notă CTCE:
Forma actualizată a acestui act normativ la data de 4 ianuarie 2016
este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C.
"Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin
includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de
către: LEGEA nr. 138 din 15
octombrie 2014; DECIZIA
nr. 387 din 27 mai 2015.
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul
Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un
document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.
──────────
Având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a
procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum
şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil,
ţinând seama de faptul că evoluţia în plan legislativ
menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul
cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în
principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin
aplicarea indicelui de inflaţie,
pentru ca sistemul de taxare să reflecte noua structură
şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale
acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum
şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii
şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor
prevederi legale,
ţinând cont, astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte,
a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a
unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului
care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea
costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei
aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară
asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare,
luând în considerare faptul că neadoptarea în regim de
urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui
sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea
sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a
noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul
situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului
judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare
impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata
taxelor judiciare de timbru,
având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează
un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a
cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de
măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din
Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de
urgenţă.
ART. 1
(1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele
judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei
şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile
prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele
fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de
către instanţele judecătoreşti, precum şi de
către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi
cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi
cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de
la plata taxelor judiciare de timbru.
ART. 2
Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat,
după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu
excepţiile prevăzute de lege.
ART. 3
(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la
instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20
lei;
b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce
depăşeşte 500 lei;
c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce
depăşeşte 5.000 lei;
d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce
depăşeşte 25.000 lei;
e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce
depăşeşte 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte
250.000 lei.
(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele
categorii de acţiuni:
a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau
rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea
părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă
de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept
patrimonial;
c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri
judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare
a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.
ART. 4
(1) În cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se
calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea
bunului a cărui posesie se solicită.
(2) Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca
obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la
o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia
poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi
taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din
valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea
servituţii.
ART. 5
(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea
acestora;
b) stabilirea calităţii de
coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine
fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de
alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea
creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare
se solicită;
e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3%
din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea
liberalităţilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare
a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de
alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se
taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
ART. 6
(1) Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit
procedurii speciale prevăzute de titlul X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, denumită în
continuare Cod de procedură civilă, se taxează cu 50 lei,
dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu
200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000
lei.
(2) Cererile privind ordonanţa de plată, prevăzută
de titlul IX al cărţii a VI-a din Codul de procedură
civilă, se taxează cu 200 lei.
(3) Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate
fără drept, soluţionate potrivit procedurii speciale
prevăzute de titlul XI al cărţii a VI-a din Codul de
procedură civilă, se taxează cu 100 lei.
(4) Cererile formulate pe cale de ordonanţă
preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează
cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă
preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se
taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte
2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte
2.000 lei.
ART. 7
Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri
pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei
unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.
ART. 8
(1) Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi
cereri introduse la instanţele judecătoreşti:
a) cereri pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui
drept nepatrimonial;
b) cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act
juridic nepatrimonial;
c) cereri care privesc dreptul de folosinţă a bunului
închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume
de bani;
d) acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin
aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa
judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire
se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei
revendicate.
(2) Cererea privind repunerea părţilor în situaţia
anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea
nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic
patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu
depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a
căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
ART. 9
Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în
legătură cu un proces se taxează astfel:
a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare
participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;
b) cereri de strămutare în materie civilă - 100 lei;
c) cereri de repunere în termen - 20 lei;
d) cereri de perimare - 20 lei;
e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost
stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din
Codul de procedură civilă - 20 lei;
f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de
chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de
procedură civilă - 20 lei;
g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se
datorează părţilor - 50% din taxa judiciară de timbru
pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;
h) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor
dispărute - 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la
dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă - 0,20
lei/pagină;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la
dosar, pentru fiecare exemplar de copie - 1 leu/pagină;
k) cereri pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se
atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele
instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva
acestora - 1 leu/pagină;
l) cereri pentru eliberarea de către instanţele
judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti,
cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru
fiecare exemplar de copie.
ART. 10
(1) În materia executării silite, următoarele cereri se
taxează astfel:
a) cereri pentru învestirea cu formulă
executorie a titlurilor, altele decât hotărârile judecătoreşti,
pentru fiecare titlu - 20 lei;
---------
Lit. a) a alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 1 al art. IX din LEGEA nr. 138 din
15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din
16 octombrie 2014.
b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a
executării provizorii - 50 lei.
(2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se
calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se
contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai
mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii
nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea
contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este
evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.
(3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se
invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul
dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).
(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în
toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu
depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a
căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
ART. 11
(1) Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:
a) cereri prin care părţile solicită instanţei
pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească
înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din
acordul de mediere - 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de
mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept
real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se
adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în
revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac
obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau
acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50%
din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;
b) cereri în legătură cu măsurile asigurătorii - 100
lei; când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asigurătorii
asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei;
c) contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea
împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei - 20 lei.
ART. 12
Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru
autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane
juridice se taxează după cum urmează:
a) cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru
modificarea statutului acestora - 300 lei;
b) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de
către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social nr. 62/2011,
republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru
modificarea actelor constitutive ale acestora - 200 lei;
c) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de
către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni
şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ,
precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora - 100 lei.
ART. 13
Acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate
intelectuală se taxează după cum urmează:
a) pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor
conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea
prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite
pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror
măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru
asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins -
100 lei;
b) pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de
titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie,
din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile
patrimoniale ale inventatorului - 100 lei;
c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de
marcă, desene şi modele industriale - 300 lei.
ART. 14
(1) Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile
introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, cu modificările şi
completările ulterioare, al Ordonanţei
Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de
credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 287/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 503/2004
privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea
voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările şi
completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.
(2) Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti
având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează
cu 100 lei.
ART. 15
Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri
referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
a) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită
în continuare Codul civil - 200 lei;
b) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373
lit. b) şi c) din Codul civil - 100 lei;
c) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373
lit. d) din Codul civil - 50 lei;
d) cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea
prestaţiei compensatorii - 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ
şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea
autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor
la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul
părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea
legături personale cu copilul, locuinţa familiei - 20 lei fiecare
cerere;
f) orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă
nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
ART. 16
În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei
vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin
refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le
rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează
după cum urmează:
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz,
recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui
certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;
b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi
repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea
pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.
ART. 17
Cererile formulate potrivit Legii
notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, se taxează după
cum urmează:
a) contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei
Notarilor Publici sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului
Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de
competenţă dintre notarii publici - 100 lei;
b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de
îndeplinire a unui act notarial - 20 lei.
ART. 18
Se taxează cu 20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000
privind executorii judecătoreşti, republicată, cu
modificările ulterioare:
a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă
între birourile executorilor judecătoreşti;
b) plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de
a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege;
c) cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a
ştampilei executorului judecătoresc.
ART. 19
În materie contravenţională, plângerea împotriva
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei,
precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează
cu 20 lei.
ART. 20
Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când
nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.
ART. 21
Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de
locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii
judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.
ART. 22
Cererile adresate Ministerului Justiţiei se taxează după
cum urmează:
a) cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe
înscrisuri, destinate a fi utilizate în străinătate - 10 lei pentru
fiecare înscris ori copie;
b) cereri pentru autorizarea traducătorilor şi
interpreţilor - 300 lei;
c) cereri în vederea atestării titlului oficial de calificare român
de consilier juridic şi a experienţei dobândite în România, în
vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre
ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European; pentru atestarea
calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea
exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană;
pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea
exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană -
100 lei;
d) cereri adresate Ministerului Justiţiei în vederea
recunoaşterii calificării profesionale de traducător şi
interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în condiţiile Legii nr. 200/2004
privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale
pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi
completările ulterioare - 100 lei.
ART. 23
(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor
judecătoreşti se taxează cu 50% din:
a) taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă
în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai
puţin de 20 lei;
b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor
şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.
(2) Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit
regulilor prevăzute la alin. (1).
ART. 24
(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se
taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre
motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de
procedură civilă.
(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea
greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi
acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată
la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi
ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se
taxează cu 100 lei.
(3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează
după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 25
(1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau,
după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri
judecătoreşti:
a) încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea
de partaj;
b) încheierea de suspendare a judecării cauzei;
c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată,
nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.
(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau,
după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri
judecătoreşti:
a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură,
inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;
b) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul
pretins;
c) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la
judecată;
d) hotărârea prin care se încuviinţează învoiala
părţilor.
(3) Cererea pentru exercitarea căii de atac care vizează numai
considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile, cu
100 lei.
ART. 26
(1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează
taxa de 100 lei.
(2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv
de revizuire invocat.
(3) Acţiunea în anulare a
hotărârii arbitrale se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv
invocat. Recursul împotriva hotărârii pronunţate în acţiunea în
anulare se timbrează potrivit art. 24, care se aplică în mod
corespunzător.
---------
Alin. (3) al art. 26 a fost introdus de pct. 2 al art. IX din LEGEA nr. 138 din
15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din
16 octombrie 2014.
ART. 27
Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu
excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii,
se taxează cu 20 lei.
ART. 28
Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei
judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac,
ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii
judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune
sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
ART. 29
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile
şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac,
ordinare şi extraordinare, referitoare la:
a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi
prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de
integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului
social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu
dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială
prevăzute de lege;
c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere,
inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea,
rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;
d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din
condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă,
interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu
tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea
tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele
fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au
calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat
drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de
Cruce Roşie;
h) exercitarea drepturilor electorale;
i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru
prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;*)
──────────
*) Notă:
Prin DECIZIA CURŢII
CONSTITUŢIONALE nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 27 iulie 2015, s-a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare
de timbru, constatându-se că dispoziţiile acestuia sunt
constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei
judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la
despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale
decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta
cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era
prevăzută ca infracţiune.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003
dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum
şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale,
îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea
deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale
cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen,
dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de
drept.
În concluzie, în intervalul 27 iulie 2015-10 septembrie 2015,
dispoziţiile invocate mai sus vor fi suspendate de drept, urmând
să-şi înceteze efectele juridice începând cu data de 11 septembrie
2015, daca legiuitorul nu va interveni pentru modificarea prevederilor atacate.
──────────
j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru
pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994,
cu modificările ulterioare;
k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii
deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada
regimului comunist din România;
l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru
care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de
timbru.
(2) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile,
acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau
primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea
prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru
dizolvarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi a grupurilor de
interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului.
(4) Acţiunile şi cererile privind raporturile de serviciu ale
funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut
special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de
muncă.
(5) Pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la
dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de
către instanţă, ci de către prestatori privaţi care
funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxă
judiciară de timbru.
ART. 30
(1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi
cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat,
Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României,
Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ,
Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor
Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte
instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora,
când au ca obiect venituri publice.
(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în
categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor
speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de
sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări
de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin
Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor
publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor
speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite
externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare,
dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum
şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.
ART. 31
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru
acţiunile şi cererile introduse la instanţele
judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.
(2) În cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului
cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este
cea prevăzută în acţiune sau în cerere. Dacă valoarea este
contestată sau apreciată de instanţă ca vădit
derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de
procedură civilă.
(3) În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept
real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de
valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă
este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit
derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale
cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.
(4) Când prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii
succesive, dacă durata existenţei dreptului este nedeterminată,
taxa de timbru se calculează la valoare, corespunzător valorii
prestaţiei anuale.
ART. 32
Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în
primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de
atac, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 33
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu
excepţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată
sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în
condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură
civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de
instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării
taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea
comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi
pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile
legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de
timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile
art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân
aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii
de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la
comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201
alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după
soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei
judiciare de timbru.
ART. 34
(1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate
diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare
capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor
în care prin lege se prevede altfel.
(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate
doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte,
numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa
judiciară de timbru.
(3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie
principală, precum cererile de chemare în garanţie se taxează
după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost
exercitată pe cale principală.
ART. 35
(1) În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai
multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o
obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au
aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă
legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
(2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul
judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a
cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.
ART. 36
(1) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau
cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial,
dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a
obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să
achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de
instanţă.
(2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit
de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de
plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată
integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa
judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
ART. 37
În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor
formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată,
taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială,
fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
ART. 38
În situaţia în care instanţa judecătorească
învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau
extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa
judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va
dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru
aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.
ART. 39
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru,
reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi
instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei
datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare
de timbru.
(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt
complet, fără citarea părţilor, prin încheiere
definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de
procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte
complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată.
Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în
condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
numai după soluţionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de
reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori,
după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului
Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare
este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
ART. 40
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în
numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri
al bugetului local "Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de
timbru", al unităţii administrativ teritoriale în care persoana
fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care
persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de
transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în
sarcina debitorului taxei.
(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru
nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în
România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul
bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se
află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.
(3) La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile
teritoriale ale Trezoreriei Statului virează o cotă de 30% din suma
colectată în contul de venituri al bugetului local prevăzut la alin.
(1) în ziua respectivă în contul distinct de venituri al bugetului de stat
"Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru", deschis la
unităţile Trezoreriei Statului. Ministerul Finanţelor Publice
comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind
sumele virate în acest cont.
ART. 41
(1) Executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de
timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor
administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit
dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor fiscale şi
procedurii prevăzute de aceste dispoziţii.
(2) În cazul persoanelor fizice sau juridice care nu au domiciliul sau
reşedinţa ori, după caz sediul în România, executarea
creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se
efectuează prin organele de executare ale unităţilor
administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (2).
(3) În vederea executării creanţelor având ca obiect taxa
judiciară de timbru, instanţele judecătoreşti vor comunica
de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata
taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1)
şi (2).
ART. 42
(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri,
eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru,
în condiţiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public
judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea
nr. 193/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere,
facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau
amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru
acţiuni şi cereri introduse la instanţele
judecătoreşti, în următoarele situaţii:
a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului
net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana
juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile
acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.
(3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor
juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor
judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de
datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei
juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de
natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a
persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau,
după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.
ART. 43
(1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei
judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată
sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a
facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate
solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau
informaţii scrise autorităţilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei
de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin
încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se
comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este
cazul.
(4) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula
cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării
încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de
consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere
irevocabilă.
ART. 44
(1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a
facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se
vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei,
termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.
(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se
poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.
(3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa
transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu
executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării
obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a
hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa
datorată, la termenele stabilite.
(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei
judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care
pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul
hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt
aplicabile.
ART. 45
(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie,
după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea
petiţionarului, în următoarele situaţii:
a) când taxa plătită nu era datorată;
b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în
cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în
condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau
când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea
cererii de chemare în judecată către pârât;
e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat
la judecată ori s-au împăcat;
f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar
hotărârea a rămas definitivă;
g) în cazul în care instanţa de judecată se declară
necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate
jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca
nefiind de competenţa instanţelor române;
h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau
consilieri juridici;
i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se
abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost
admisă;
j) în alte cauze expres prevăzute de lege.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se
restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut
la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea
contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie
jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a
fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti.
(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un
an de la data naşterii sale.
(4) Cererea de restituire se adresează instanţei
judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În
cazul taxelor plătite pentru cereri formulate Ministerului Justiţiei
sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia.
(5) Cererea de restituire soluţionată de instanţa de
judecată va fi depusă în vederea restituirii la unitatea
administrativ-teritorială la care a fost achitată taxa.
(6) Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru
plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate
nu se restituie.
(7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe
judiciare de timbru se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului,
ministrul finanţelor publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul
dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
ART. 46
Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din
bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public
pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de
părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din
amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se
virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul
Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei
informaţiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită a
hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror
rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit
legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.
ART. 47
Impozitul pe veniturile realizate din activităţi
desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori
judecătoreşti se constituie venit la bugetul de stat şi se
virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul
Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei
informaţiile privind sumele virate în acest cont.
ART. 48
(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de
instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de
procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese
sunt ocrotite prin numirea curatorului.
(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de
art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea
remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când
o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special
se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina
părţii care pierde procesul.
ART. 49
(1) În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă
amânare şi dacă nici nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a
proceda potrivit alin. (2), instanţa va încuviinţa avansarea
remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele
avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul
special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina
părţii care pierde procesul.
(2) Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către
stat constituie creanţă fiscală. Dispozitivul hotărârii,
cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate din
bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de
îndată organelor competente.
ART. 46 este aplicabil.
(3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut
procesul şi este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie
pentru care legea prevede acordarea asistenţei juridice gratuite, sumele
avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.
ART. 50
(1) Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta
ordonanţă de urgenţă se actualizează anual cu indicele
ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.
(2) În aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă,
Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pot
elabora norme metodologice.
ART. 51
Instanţele de judecată vor folosi sistemul informatic de
management al dosarului în instanţă pentru înregistrarea şi
gestionarea informaţiilor referitoare la taxele de timbru, pe tipuri de
acţiuni şi cereri, corelate cu temeiul legal specific fiecărui
tip. Înregistrările rezultate cu privire la taxele judiciare de timbru se
vor efectua şi se vor putea utiliza centralizat. Prin regulamentul de
ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se va
stabili modalitatea de completare a câmpurilor în sistemul informatic.
ART. 52
Articolul 59^2 din Legea
nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441
din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare,
se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 59^2. - Cererea adresată instanţei privind
pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească
înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se
taxează potrivit legii."
ART. 53
Articolul 36 din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea
nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 36. - Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul
formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a
soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se
percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege."
ART. 54
În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, toate trimiterile
făcute la Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi
completările ulterioare, se consideră a fi făcute la prezenta
ordonanţă de urgenţă.
ART. 55
Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea
în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se
aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se
plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data
introducerii lor.
ART. 56
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul
bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care
se virează la bugetul de stat potrivit art. 40 alin. (3) este de 45%.
ART. 57
(1) În cazul cererilor prin care se solicită pronunţarea unei
hotărâri care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor
bunuri imobile, instanţa de judecată va solicita extras de carte
funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă
sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară
deschisă, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al
autorităţii administraţiei publice locale şi dovada
debitelor la zi ale cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei
de proprietari.
(2) Dispoziţiile art.
20 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu
modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(3) În cazul acestor cereri, dacă instanţa de judecată va
dispune efectuarea unei expertize tehnice judiciare, aceasta va fi avizată
de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.
ART. 58
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă se abrogă:
a) Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) Ordonanţa Guvernului nr.
32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu
modificări prin Legea
nr. 106/1995, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
───────────────────
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale şi
administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru,
ministrul finanţelor
publice,
Daniel Chiţoiu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Enache Jiru,
secretar de stat
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Ministrul justiţiei,
Robert Marius Cazanciuc
Bucureşti, 26 iunie 2013.
Nr. 80.
------